Nimicul are o suită foarte largă de aplicații practice. Atât de largă încât se prea poate ca nimicul să fie, de fapt, printre cel mai frecvent întrebuințate lucruri în existența noastră cotidiană. Există nenumărate valențe ale nimicului: de la acțiuni întreprinse pentru nimic, prin nimic și cu scopul de a obține nimic, până la diverse categorii taxonomice și caracteristici ontologice, adesea contrastante și paradoxale, pe care le poate releva o analiză mai atentă a nimicului.

Se impune, așadar, să aruncăm o privire mai amănunțită – și, de ce nu, științifică și riguroasă metodologic – asupra nimicului ca fenomen al vieții zilnice, ca obiect și subiect cu o gamă vastă de întrebuințări și care suportă utilizarea într-o mare varietate de situații și circumstanțe.

Prin prezentul ghid, o să urmărim întocmirea unui mic breviar și îndrumar taxonomic ale celor mai frecvente, comune și uzuale forme de nimic. În corpul acestuia, vom nega utilizarea dublei negații ca mijloc de-a sublinia absența – ci, dimpotrivă, vom căuta tocmai să evidențiem nimicul drept o formă de prezență și persistență. Sau, în alte cuvinte, să dovedim că, în mod aparent paradoxal, nimicul înseamnă întotdeauna ceva.

Să începem, deci:

1. EXPRESII VERBALE ALE NIMICULUI

(N-)am făcut nimic

Modalitate de a descrie una sau mai multe acțiuni – fie ele secvențiale sau izolate – percepute de către persoana ce înfăptuiește nimicul drept neînsemnate, neproductive sau inofensive (față de sine sau celălalt).

(N-)am văzut nimic

Fel de a descrie percepția unui nimic drept o absență din câmpul vizual, într-un timp și loc dat, a unui obiect sau fenomen anticipat, fantasmatic ori ratat din motiv de neatenție. (Utilizare secundară frecventă în minciuni.)

(N-)am auzit nimic

Expresie folosită pentru a masca atât cunoașterea unor adevăruri neplăcute parvenite din diverse surse, dar și pentru a sustrage informații valoroase despre respectivul nimic de la terțe părți care participă în mod activ la nimic sau au cunoașteri aprofundate despre o formă particulară de nimic. (Idem.)

(N-)am simțit nimic

Sintagmă multimodală, versatilă, cu cel puțin șase tipuri identificate de întrebuințări distincte și distinctive ale nimicului:

1) Semnalarea – explicită ori implicită a – dorinței de a simți o emoție extrem de potentă.
2) Modalitate prin care se maschează resimțirea uneia sau a unei combinații de sentimente și simptome psihologice cu caracter disruptiv, destabilizant și distructiv pentru individul în cauză.
3) Descrierea efectelor resimțite subiectiv ale substanțelor psihotrope cu puțin timp înainte ca acestea să-și facă efectul.
4) Afirmație folosită la finalul unei acțiuni cu grad ridicat de fizicalitate, adesea performativă în natură, care se soldează cu accidentarea persoanei ce întreprinde zisa acțiune. (Comorbidă cu utilizarea alcoolului.)
5) Fel de a descrie cutremurele care se înscriu până la gradul de intensitate IV pe scara Mercalli.
6) Percepție subiectivă a leșinului.

(N-)am zis nimic

Utilizare a nimicului pentru a masca cuvinte șoptite, (micro-)expresii faciale care trădează discomfortul sau amuzamentul, opinii potențial nepopulare/controversante, atribuirea greșită a statutului de vorbitor – de regulă prin proximitatea față de un oarecare emițător al unor unde sonore într-un spațiu și timp dat –, ori o stare de apatie și indiferență (posibil mimată) față de un subiect dat.

(N-)am visat nimic

(Întrebuințare onirică.) Modalitate de a descrie imagini uitate odată cu lumina zilei. A nu se confunda cu „(nu) îmi amintesc nimic”, a cărui spectru de aplicare este exponențial mai vastă din punct de vedere al caracterului temporal, care privește experiențe consumate în timpul stării de veghe.

(N-)am găsit nimic

Expresie folosită la finalul unei căutări pe durata căreia se descoperă o cantitate considerabilă de ceva sub formă de artefacte (fizice și altminteri) percepute drept inutile într-o situație cu caracter dat. 

În cazuri (foarte) rare: stare temporară de beatitudine, caracterizată de o respingere tacită a materialismului și împăcarea subiectului cu natura (i)materialității în raport cu experiențele sale empirice, a impermanenței tuturor obiectelor și cât și a sinelui subiectiv.

(N-)am rezolvat nimic

Spre deosebire de găsirea nimicului, rezolvarea nimicului nu împlică căutarea, ci o mobilizare de diverse resurse și eforturi ce se consumă, conform percepției subiective a persoanei ce se încumetă cu nimicul respectiv, în van.

(N-)am rămas cu nimic

Mod de a descrie faptul de-a fi experimentat un act de comunicare de amplitudine medie spre mare – fie el direct, prin viu grai și contact imanent, fie indirect, prin forme mediate (incl. artă) – într-o manieră care, odată ce zisul act este consumat, face rezumarea ideilor sale principale dificilă spre imposibilă. Alternativ: posibilă situație materială după o despărțire sau moarte.

(N-)am ales nimic

Stare de fapt în care nimic este opțiunea preferabilă între mai multe variante / variabile date.

(N-)am schimbat nimic

Modalitate de a înlocui un nimic cu altul. Implică acțiuni adesea percepute drept invizibile cu ochiul liber, ori o serie de protocoale care au ca scop prezervarea unei realități materiale anume cât mai intacte. (Vezi și: tehnici de restaurare.)

(Nu) m-am gândit la nimic

Mod de a descrie o stare fie o mentală fugace, evazivă și indecisă – ori una radical opusă, de tranchilitate și serenitate desăvârșite. (A se nota faptul că nimicul, dar și gândul la nimic cât și gândul-nimic provoacă o gamă foarte largă de reacții și răspunsuri emoționale.)

2. EXPRIMĂRI VALORICE

(Nu) face nimic

Spre deosebire de „n-am făcut nimic”, această variantă a nimicului suprinde cel mai bine paradoxul său inerent: este simultan activă și pasivă. Utilizare subiectivă: facerea și producția de nimic întreprinsă de un individ / ființă. Utilizare obiectivă: caracteristică a unui lucru.

(Nu) înseamnă nimic

Folosit pentru a descrie lucruri care, în vasta majoritate a situațiilor, înseamnă fix opusul. Poate denota o criză epistemică, după caz.

(Nu) valorează nimic

Mutație contemporană a dialecticii materialiste sub excesul de producție tipic sistemului politico-economic tarziu-capitalist, prin care excedentul produs este oferit cu titlu gratuit unor persoane cu anumite ocupații și poziții particulare în ierarhia socială. Alternativ: caracteristică a unor obiecte percepute drept desuete.

3. EXPRESII SUBSTANTIV(AL)E

Nimic nou

Un nimic distinct față de cele care i-au precedat, care însă posedă simultan calitatea paradoxală de a fi identic cu acestea.

Nimic deosebit

Un tip aparte de nimic, nimicul deosebit este cel mai adesea folosit pentru a descrie și înnobila situații rutiniere și uzuale ale vieții cotidiene.

Nimic pe lume

Suma nimicului care există în univers, într-un moment dat. (Poate fi sublimat emoțional.)

Nimic (nu) contează 

Un nimic cu o valoare aparte, ieșită din comun.

(Nu)-i nimic

Faptul de a fi nimic, nimic ontologic. 

Pentru nimic

Gest întreprins nu doar în numele nimicului, pentru binele nimicului și în favoarea nimicului, ci, de cele mai multe ori, (și) pentru o persoană care tocmai și-a pronunțat recunoștința, cu dorința de a i se inocula acesteia senzația unei călduri familiare, ușor melancolice și un pic de tot dureroase în coșul pieptului. (Colocvial: Act de generozitate. Poate denota condiții adeverse, awkwardness sau adevărată iubire.)

Various uses of nothing: a brief pocket dictionary

Nothing has a wide range of practical applications. So wide, in fact, that nothing may well be one of the most frequently used things in our daily lives. There are countless aspects of nothing: from actions undertaken for nothing, through nothing, and to achieve nothing, to various taxonomic categories and ontological characteristics, often contrasting and paradoxical, which can be revealed by a closer analysis of nothing.

It is therefore necessary to take a closer look – and, why not, a scientific and methodologically rigorous one – at nothing as a phenomenon of everyday life, as an object and subject with a wide range of uses and which can be employed in a great variety of situations and circumstances.

In this guide, we will compile a small compendium and taxonomic guide to the most frequent, common, and usual forms of nothing. We shall reject the use of double negatives as a means of emphasizing absence – on the contrary, we will seek to highlight nothing as a form of presence and persistence. Or, in other words, to prove that, paradoxically, nothing always means something.

Let’s begin, then:

1. VERBAL EXPRESSIONS OF NOTHING

I did(n’t do) nothing

A way of describing one or more actions – whether sequential or isolated – perceived by the person doing nothing as insignificant, unproductive, or harmless (to themselves or others).

I have(n’t) seen nothing

A way of describing the perception of nothing as an absence from the field of vision, at a given time and place, of an anticipated, imagined, or missed object or phenomenon due to inattention. (Frequently used in lies.)

I heard nothing

An expression used to mask both the knowledge of unpleasant truths from various sources and to withhold valuable information about said nothing from third parties who are actively involved in nothing or have in-depth knowledge of a particular form of nothing. (Same.)

I (didn’t) feel nothing

A multimodal, versatile phrase with at least six distinct, distinctive identified types and uses of nothing:

1) Signaling – explicitly or implicitly – the desire to feel an extremely potent emotion.
2) A way of masking the feeling of one or more feelings and psychological symptoms that are disruptive, destabilizing, and destructive to the individual in question.
3) Description of the subjective effects of psychotropic substances shortly before they hit.
4) Statement used at the end of an action that requires intense physicality, often performative in nature, which results in injury to the person performing said action. (Comorbid with alcohol usage.)
5) Way of describing earthquakes that register up to intensity IV on the Mercalli scale.
6) Subjective perception of fainting.

I said nothing

Use of nothing to mask whispered words, facial (micro-)expressions that betray discomfort or amusement, potentially unpopular/controversial opinions, misattribution of speaker status – usually due to proximity to a certain emitter of sound waves in a given space and time – or a state of apathy and indifference (possibly feigned) towards a given subject.

I dreamt of nothing

(Oneiric usage.) A way of describing images forgotten in the morning, with the light of day. Not to be confused with “I (don’t) remember nothing”, whose spectrum of application is exponentially broader in terms of time, which concerns experiences consumed during one’s waking state.

I found nothing

Expression used at the end of a search during which a considerable amount of something is discovered in the form of various artifacts (physical and otherwise) perceived as useless in a given situation.

In (very) rare cases: a temporary state of bliss, characterized by a tacit rejection of materialism and the subject’s reconciliation with the nature of (im)materiality in relation to their empirical experiences, the impermanence of all objects, and the subjective self.

I solved nothing

Unlike finding nothing, solving nothing does not involve searching; rather, it involves mobilizing various resources and efforts that are consumed in vain, according to the subjective perception of the person who ventures into said nothing.

I was left with nothing

A way of describing the experience of an act of communication of medium to large amplitude – whether direct, through live speech and immanent contact, or indirect, through mediated forms (including art) – in a manner that, once said act is consumed, makes summarizing its main ideas difficult or even outright impossible. Alternatively: possible material situation after a breakup or death.

I (didn’t) choose nothing

A state of affairs in which nothing is the preferable option among several given variants or variables.

I (didn’t) change nothing

A way of replacing one nothing with another. Frequently involves actions perceived as invisible to the naked eye, or a series of protocols aimed at preserving a particular material reality as intact as possible. (See also: restoration techniques, housekeeping.)

I thought of nothing

A way of describing either a fleeting, elusive, and indecisive mental state == or its radical opposite, one of complete tranquility and serenity. (Note that nothing, as well as the thought of nothing and the nothing-thought, provokes a very wide range of emotional reactions and responses.)

VALUE JUDGEMENTS SURROUNDING NOTHING

Nothing to worry about

A (very) concerning type of nothing, although inapparent, superficially.

It means nothing

Used to describe things that, in the vast majority of situations, mean the exact opposite – namely, many things. May denote an epistemic crisis, depending on the case.

Worth nothing

A contemporary mutation of materialist dialectics under the excess production typical of the late capitalist political-economic system, whereby the surplus produced is offered free of charge to people with certain occupations and particular positions in the social hierarchy. Alternatively: characteristic of objects perceived as obsolete.

NOMINAL EXPRESSIONS OF NOTHING

Nothing new

A nothing that is distinct from those that preceded it, but which simultaneously possesses the paradoxical quality of being identical to them.

Nothing special

A special kind of nothing, the special nothing is most often used to describe and ennoble routine and common situations of everyday life.

Nothing in the world

The sum of nothingness that exists in the universe at a given moment. (Can be emotionally sublimated.)

Nothing matters

A particularly valuable kind of nothing.

It’s nothing

The fact of being nothing, ontological nothing

For nothing

An act undertaken not only in the name of nothing, for the sake of nothing and in favor of nothing, but, most often, (also) for a person who has just expressed their gratitude, with the desire to instill in them a feeling of familiar warmth, slightly melancholic and a little painful in the pit of their stomach. (Colloquially: An act of generosity. It can also signify adverse conditions, awkwardness, or true love.)